“Cred că le-am căzut cu tronc, că încă din prima seară a intrat la mine Costel de la celula 18. Cu un pachet de margarină în mâna dreaptă, mi-a zis că vrea să-mi spargă pufarina și să-mi împingă lutul la deal, că el e condamnat la 25 de ani pentru dublu asasinat. Ca să-mi dau curul la vorbitor să-mi planteze un brad în el.
În a doua seară și-a anunțat vizita Ticu de la 41. Fără margarină și nebărbierit. Bădăran. M-a împins pe pat, manifestându-și sincer dorința de a-mi sonda marmelada cu guzanul. Guzan pe care mai întâi trebuia să-l caut la gingii. Că pentru el viața nu mai înseamnă nimic, că are de stat 8 ani, pentru tâlhărie cu viol.
Vă dați seama că i-am servit-o tot pe aia cu asasinatul triplu, cu sadism, 35 ani de pârnaie. Și guzanul lui Ticu s-a transformat brusc într-un hamster moale. Mi-am permis chiar să-l refuz când m-a rugat insistent să-i fac un tușeu cu pixul.
Și-ncet încet, lumea a aflat de fiorosul criminal de lângă budă și toți mă salutau lung și respectuos. Vă dați însă seama că, dacă le ziceam adevărul, că sunt băgat pe șase luni fiindcă am downloadat două episoade din Popeye Marinarul, ajungeam curva penitenciarului și, vorba lor, mi se lărgea gura la borcan de nu mai puteam ține gemul.”
Scrisoare din pușcărie pentru băieții din cartier
- Detalii
- Categorie: Din viață adunate